De cand ma stiu am muncit - Viorica Nica

”Îmbrăţişăm viaţa aşa cum este. O luăm de mână şi pornim la plimbare. Când obosim ne mai aşezăm pe o bancă sau chiar pe iarbă. Privim în zări. Tragem aer în piept. Sunt şi dăţi în care mai scrâşnim din dinţi. Facem o cruce mare. Ne ridicăm şi mergem mai departe. Nu descurajăm. Dacă Dumnezeu nu este pe primul loc în viaţa noastră, nu este pe nici un loc.
Vorbe rotunde şi calde, de drag. Zâmbeşte, mâine va fi mai bine! ”
Hrisostom Filipescu; Puţine cuvinte, Multă Iubire;
Editura PIM, Iaşi, 2013 p.118-122

De cand ma stiu am muncit - Viorica Nica